Povestiri pentru Alexa

 Tot am spus ca voi scrie "povestea nasterii", dar nu am reusit sa o fac pana acum....

 A inceput cu 2 liniute de un roz pal....pe care le-am descoperit pe 5 Martie, 2009. A fost o sarcina cu probleme,doctorul nu-i dadea sanse,la inceput,dar am avut noroc! Tu ai vrut sa ma cunosti,sa fim impreuna,iubita mea fetita!

 Una din povestile pe care mi-am propus sa ti le spun a fost cum ne-a salvat daddy....eram la birou si aveam dureri,si am inceput sa sangerez putin. I-am trimis un mesaj lui daddy,si,in cateva minute, printul meu ma astepta jos cu taxiul,sa ma duca la doctor! A trebuit sa iau pastile, sa stau in pat, si asa tu ai crescut frumos in burtica....doar ca nu ai avut rabdare,si te-ai hotarat sa ne cunosti mai devreme.

 Alta poveste pe care as vrea sa o stii este visul pe care l-am avut exact inainte sa fac testul....Nu am crezut in vise,dar asta a fost cel mai frumos,visul care mi-a prevestit faptul ca te voi avea!
 Visam ca eram cu Richard pe un camp plin de flori,o minunatie cu cele mai frumoase si colorate flori...si eram atat de fericita....apoi am intrat intr-o apa...pana la genunchi...si eram inconjurati de pestisori frumos colorati,nu ma mai saturam sa-i admir! Si am iesit din apa, am strabatut campul inflorit, indemnandu-l pe Richard sa vina cu mine,sa vedem caprioara....intr-un tarc,era o caprioara care abia nascuse un iedut....l-am luat in brate,si au inceput sa-mi curga lacrimile,gandindu-ma "oare eu de ce nu pot avea un copilas?"
 Si a doua zi am facut testul...de fapt testele,ca am facut vreo 4,sa fiu sigura!

 In timpul sarcinii nu am avut pofte sau greturi,dar eram innebunita dupa parfum....orice mirosea frumos! Tin minte ca eram cu mama,treceam pe sub un tei,si nu m-am lasat pana nu mi-am rupt o crenguta,sa-l pot mirosi mai de aproape...

 Am fost la foarte multe controale,ecografii....si abia asteptam sa mai merg,sa stiu ca totul este bine...si sa te vad! Abia asteptam sa te am in brate!

 In luna a patra,am aflat ca vei fi fetita...exact cand am iesit din cabinet,Richard mi-a propus un nume: Annabelle! Mi-a placut atat de mult!!!!

 In Septembrie am venit in Romania....tu trebuia sa te nasti in jurul datei de 14 Noiembrie. Am inceput sa-mi fac liste cu lucrurile care mi-ar fi trebuit pt spital, daddy a comandat toate hainutele de la Mothercare,ne pregateam pt "marea intalnire". Cu doua zile inainte sa te nasti,am vrut sa merg la Roman, aveam pofta sa mananc prajituri de la vechea cofetarie Tosca...am avut contractii pe drum,am luat pastilute,sa se linisteasca....a doua zi m-am intors la Iasi,si nu stiu de ce,am tinut neaparat sa merg in Carrefour sa cumpar pampers si alte lucruri care mi-ar fi trebuit pt nastere. Am avut contractii,dar nu atat de multe sa ma ingrijorez....am petrecut timpul cu Richard pe skype,apoi m-am culcat.
 La 8 dimineata m-am trezit,i-am trimis un mesaj lui Richard,si tocmai ma intorceam pe partea cealalta,sa mai dorm,cand am simtit ceva,ca un "click",apoi am simtit cum un lichid cald imi uda pijamaua....era ora 8:30 si mi se rupsese apa. Am sarit din pat ca arsa,ma uitam cu curge,apoi m-am gandit ca ar fi mai bine sa ma intind(sa nu curga toata:) ). M-am calmat,si am sunat doctorul...mi-a spus sa nu ma panichez,este timp sa fac si dus,sa ma pregatesc,si sa merg la spital. L-am sunat pe daddy....s-a panicat,nu stia ce sa-mi mai spuna....asa ca tot eu l-am linistit pe el!
 Am sunat apoi la Danutza(nana)...a plecat imediat de la serviciu,ca sa vina sa ma duca la spital....apoi am sunat-o pe mama...a luat imediat un taxi si a plecat spre Iasi.

 A venit Danutza,am facut un dus,am pregatit bagajul,si am urcat intr-un taxi....la spital ma asteptam sa-mi faca injectiile pt maturarea plamanilor...nu,m-au controlat,m-au trimis sa ma schimb,si direct la sala de travaliu! Parca traiam un film,parca nu mi se intampla mie...nu-mi venea sa cred cand mi-a spus doctorul ca voi naste curand! Mi-au pus perfuzie cu oxitocina(pt inducerea-grabirea travaliului), si mi-au spus ca ar fi bine sa ma plimb cat pot de mult...asa ca, cu perfuzia intr-o mana si telefoanele in cealalta,ma plimbam pe hol! Din cand in cand,mi se mai controla dilatatia si imi dadeau masca de oxigen(care numai masca nu era....un furtun care mirosea a plastic ieftin).
 Tot ce auzisem de travaliu era diferit de ce mi se intampla....aveam contractii,dar nu foarte dureroase....intre,eram toata un zambet,faceam glume cu doctorul si asistentele,si eram ocupata sa vorbesc cu daddy,si sa trimit mesaje cunostintelor/prietenilor. Radea si doctorul de cat de ocupata eram!Pai trebuia sa stie si daddy ce se intampla,nu? Si fetele de pe forum!
 De la ora 10 cu dilatatie 3,am ajuns pe la ora 2 cu dilatatie 7....atunci doctorul s-a hotarat sa nu ma lase pana la dilatatie maxima,ca sa nu suferi tu. Dupa alta monitorizare,s-a hotarat sa ma urc pe masa si sa incerc....nu cred ca am stat pe masa mai mult de 15 minute pana te-ai nascut! Atunci a fost greu,cand imi spuneau sa imping....eu as fi vrut sa astept sa treaca durerea contractiei,si apoi sa imping...he,he...doar ca nu era bine asa...Tot spuneam ca nu pot,si apoi mi-a spus doctorul:daca nu o faci acum,va suferi fetita. Atat mi-a trebuit sa aud! Si am impins....si asistenta s-a urcat pe mine,si m-a apasat puternic pe burta. Si ai iesit!!! La ora 14:55...ai avut APGAR 8 , 2650grame si 47 cm...dupe ce te-au aspirat mi te-au dat in brate,ti-am dat primul pupic....doamne,erai atat de frumoasa!!!
 Si cum vazusem in filme(ca alta experienta nu aveam),am vrut sa cobor de pe masa,in continuare,facand glume! M-au oprit,spunand ca trebuie sa scoata si placenta,si apoi sa ma coasa....asta nu a fost o experienta atat de placuta,a mai si durat vreo 40 de minute,dar faptul ca ma puteam uita la tine,mi-a dat putere si rabdare,nu imi mai pasa de nimic.... Nu ma mai saturam sa te privesc!!!

 Apoi ne-au despartit: pe tine te-au dus in salonul cu bebelusi,pe mine intr-un salon de lehuze...abia noptea,pe la 11 am putut sa cobor din pat(eram foarte ametita),si am mers sa te vad...erai cea mai mica din cei 6 bebelusi din salon... Si am stat despartite o noapte,apoi ne-au mutat a doua zi in acelasi salon...nici sa dorm nu puteam,pentru ca vroiam sa ma uit la tine...
 Off,si saracul daddy....ultima oara cand vorbisem cu el,ii spuneam de dilatatie....l-am sunat pe la 15:30 si i-am spus:" Congratulations,Daddy!"  Era atat de fericit ca a inceput sa planga...sa danseze,sa sara in sus!!! Si a inceput sa contacteze toate agentiile,ca sa-si ia bilet,sa vina la noi!
 Sa-l fi vazut pe daddy,cand a ajuns la spital...a sarit din taxi,si a fugit spre mine,plangand,cu un buchet de flori! Tremura,plangea si radea de emotie! Si ti-a adus prima jucarie: Ursulica...apoi pe Lion.
 Si tot daddy ti-a cumparat patutul,ti-a cumparat "gogo"-paturica cu care dormi,ti-a pregatit camera ta...si dupa 5 zile,am mers acasa.

 A fost o experienta placuta,intotdeauna imi amintesc cu drag de nastere...te-ai nascut printre zambete,fetita scumpa!

Zambete

 De fiecare data cand ma uit la Alexa,ma pierd....ma pierd in privirea ei senina,in puritatea care ii insenineaza fetisoara scumpa,in iubirea pe care o simt pentru ea.... Ea nu zambeste doar cu gurita, zambetul ii cuprinde toata fata....ochisorii ei imi topesc sufletul!
 Este incredibil cata iubire pot simti pt mogaldeata asta! Imi doresc sa strig lumii intregi cat o iubesc,cat de mult inseamna pentru mine!

 Astazi am iesit in vechiul nostru parc,am revazut cativa dintre copilasii cu care se juca asta-vara, am dat-o in leagan, jucand vechiul joc: ea se preface ca ma atinge cu piciorul,eu ma prefac ca  "m-a lovit" si incep sa o gadil....si uite asa,umple parcul cu rasetul ei! Rade in hohote! Si ma minunez cum un lucru atat de mic o poate face atat de fericita. Niste lucruri atat de simple,si cat de multa bucurie pot aduce in sufletul unui copilas! Si un zambet de copilas aduce atat de multa bucurie in sufletul mamei!

 Iar inainte de culcare ne-am balacit impreuna,cu cada plina de jucarii....si iarasi am avut parte de 1.000 de zambete!

Alexa creste!

  De 2 ani ma tot ma fascineaza acest mic omulet in formare... Sunt fascinata de evolutia ei,de veselia ei,de fiecare zambet,de fiecare cuvant nou. Si,in ultimul timp, ne tine in priza domnisoara, pt ca repeta mai tot ce aude,spre marea noastra bucurie.
 Sunt cuvinte pe care le pronunta perfect: pisica,cateii,mana,apa,mummy,daddy, mamaia, mamica,sosete,cana,maine,asta, ce este, nu poti,banana, nu stiu,taxi,oja,du-te,nani,gata,tanti,nene,mov.... si lista ar continua,dar nu-mi aduc aminte pe moment.
 Si sunt cuvinte pe care le stalceste,spre amuzamentul nostru: cociaca(ciocolata), pau(par),mau(mar),piii(copiii), gacea(geaca),pafu(Carrefour),pesesa(printesa),megem(mergem),eidei(ardei),dede(verde),osu(rosu),unii(unghii),maca sau atza(rata),doana(doamna),cioaie(picioare),tatu(patru),papu(capul)...

 Si cuvinte in limba engleza: piti(pretty), bubai(good bye), gunait(good night),good,ok, bye-bye, ai do noou(I don`t know),come,big,gani(granny),ondo(London), babuu(baloon),star, fish,eipe(airplain),oma(woman),ăvu(love you),kiss,blue,ghen-ghen(again-again),bagaa(big hug),"oh,no!", whatzaa(what`s that),ball,yes,no,jump...

 Si nume:Aesa(Alexa), eiche(Richard), umi(Lumi),Gina, cosin(Cosmin), foin(Florin), micea(Mircea), Dana, nini(Corina),cusa(Cutza),eidi(Lady), isa(Lisa), china(Crina), tisa(Fetitza)

 Stie sa raspunda cand este intrebata cum o cheama,cati ani are,cum il cheama pe daddy,pe mummy,pe mamaia....si stie sa spuna unde sta(buciu=Bucium),cum o cheama pe catelusa,pe pisica....si pe cele doua cateluse care "bantuie" prin cartierul nostru.
 Pt numele ei,varsta,si cum ii cheama pe mummy si daddy,stie sa raspunda si cand este intrebata in engleza.

 Si incepe papusica mea sa se faca inteleasa tot mai bine... Exemplu: "bye -bye, pafu oja"- mergem bye-bye la Carrefour sa cumparam oja"

 Lista ar fi mult mai mare,dar nu mi le mai amintesc pe toate.

 In afara de vorbit, sunt foarte mandra de ea ca este foarte afectuoasa(pupacioasa foc!), buna(imparte jucarii/mancare cu copiii), si cuminte(in general asculta).

 Cam atat pentru astazi...

Inceput :)

 Mda,cum toate au un inceput,m-am gandit sa incep prin a scrie,ca deh! la ce e bun un blog,decat sa lasi degetele sa se plimbe vioaie pe tastatura,si sa insiri tot ce-ti trece prin cap....

 Si ce-mi trece prin cap....sa vedem...

 Sa incep prin a-mi exprima parerea de rau ca nu am facut acest pas inainte....sa spunem cu vreo 2 ani in urma,cand viata mea s-a schimbat total prin aparitia minunii: Alexa Annabelle Denise....my English rose!

 Acum stau si ma gandesc cate lucruri am uitat din cele petrecute in acesti doi ani....dar nu pot da timpul inapoi,asa ca mi-am propus ca,de acum inainte, sa scriu tot pe blog....tot ce face, cum descopera lumea, cum creste...cum devine OM!

 Concluzie:

Iti dedic acest blog tie,iubita mea fetita....va fi cu si despre tine....si,poate, putin si despre noi :)